Tehnologia. Cu toții suntem adepții tehnologiei. Și eu sunt. Dar nu am întrecut încă măsura.
Și o iei razna când vezi că sunt copii de 9 ani, care se joaca jocuri pe calculator, care nu mai ies din casa din cauza faptului că timpul lor este ocupat de jocuri. Spun cât de grea este viața lor pentru că i-au obligat părinții să iasă din casă sau că nu au făcut nu știu ce in Minecraft. Sau că vrea ca atunci când va fi mare sa faca jocuri. Când eram eu mică și mă gândeam ce să mă fac atunci când voi fi mare, mă gândeam la doctor, bucătar, pilot, astronaut.
Copii plâng când aud de școală. Eu când am auzit că ai mei vor să mă înscrie la școala eram super încântată.
M-am saturat.
Tu, care citești articolul asta, i-ați ochii din ecranul telefonului/calculatorului.
Fă-ți timp și razi, plângi, alearga, socializează, zâmbește, trăiește.
Viața e mai frumoasă decât un joc.
Viața merită trăită mai mult decât un joc.
Decât să citești o carte de pe telefon, cumpără o carte de la biblioteca.
Decât să îți creezi o lume într-un joc mai bine fă-ți planuri pentru o viața frumoasă.
Decât să deschizi calculatorul mai bine du-te în parc și aleargă.
Decât să instalezi o aplicație cu un pian mai bine cântă până deranjezi vecinii.
Decât să te uiți la seriale depresive mai bine ieși în oraș cu prietenii.
Aranjează-te și ieși în lume. Uită-te la tot ce prinzi. Bucură-te de vânt că îți strică părul, de soare că te încălzește, de ploaie că te spală, de frig că te răcorește. Uită de griji și de probleme. Gândește-te că l-a un moment dat răul va trece și că nu va fi decât o amintire care se va pierde.
Usuca-te de plâns. Să te doară burta de la râs. Sa te doară picioarele de la cât și sărit de fericire.
Trăiește. Trăiește cât poți. Ai doar o viața. Bucură-te de ea din plin.